Guvernul urmează să implementeze o schemă de sprijinire a introducerei de rețele de internet de mare viteză în cel puțin 945 de localități din țară, cu accent pe zonele în care piața nu poate furniza aceste servicii pe cont propriu (sate, inclusiv zone defavorizate). Viteza minimă va fi de cel puțin 100 Mbps, cu posibilitatea creșterii acesteia în viitor, iar rețelele vor fi FTTB/H/ sau 5G.
Guvernul a introdus, printr-o ordonanță adoptată în ședința de azi, posibilitatea ca avizul de angajare/detașare să poată fi emis și prezentat în format și prin mijloace electronice, documentul urmând a fi securizat prin semnătură electronică calificată de către structura pentru imigrări. Totodată, angajatorii care obțin avizele, în format scris sau electronic, nu vor mai fi sancționați pentru primirea la muncă a unui străin cu ședere ilegală. Guvernul va dezvolta în acest scop și portalul portaligi.mai.gov.ro.
Guvernul va introduce posibilitatea ca avizul de angajare/detașare să poată fi emis și prezentat în format și prin mijloace electronice, documentul urmând a fi securizat prin semnătură electronică calificată de către structura pentru imigrări. Totodată, angajatorii care obțin avizele, în format scris sau electronic, nu vor mai fi sancționați pentru primirea la muncă a unui străin cu ședere ilegală. Guvernul va dezvolta în acest scop și portalul portaligi.mai.gov.ro.
Guvernul a publicat luna trecută, pentru dezbatere publică, un proiect de hotărâre care prevedea pentru anul 2024 stabilirea unui contingent de 140.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România, în creștere substanțială față de nivelul de 100.000 stabilit pentru ultimii doi ani. După cum a anunțat anterior Profit.ro, Executivul a modificat proiectul de ordonanță, iar acum l-a adoptat cu reducerea cotei inițiale la 100.000 de muncitori străini.
Guvernul a publicat luna trecută, pentru dezbatere publică, un proiect de hotărâre care prevedea pentru anul 2024 stabilirea unui contingent de 140.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România, în creștere substanțială față de nivelul de 100.000 stabilit pentru ultimii doi ani. Acum, Executivul a modificat proiectul micșorând cota propusă la 100.000 de muncitori străini.
Guvernul are în vedere stabilirea pentru anul 2024 a unui contingent de 140.000 de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă din România, în creștere substanțială față de nivelul de 100.000 stabilit pentru ultimii doi ani. Doar anul acesta au fost înregistrate până în prezent circa 82.000 de contracte individuale de muncă pentru muncitorii străini.
Numărul de salariați din afara Uniunii Europene cu contracte de muncă active a ajuns, la mijlocul acestui an, la 104.207, după ce pentru ultimii 2 ani Guvernul a stabilit anual o limită de 100.000 de avize muncă pentru acești muncitori.
Un amendament pregătit de Coaliția de guvernare, PSD și PNL, la legea cu modificări fiscale ar urma să interzică operațiunile de plată și încasare în numerar reprezentând împrumuturi între persoane fizice în calitate de asociați / acționari / administratori / persoane fizice/alți creditori (exclusiv creditorii instituționali) și persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, liber profesioniști, persoane fizice care desfășoară activități în mod independent, asocieri și alte entități cu sau fără personalitate juridică.
După ce ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, a supus aprobării Guvernului o ordonanță de urgență prin care a exclus de la taxa de 1% din venituri, care alimentează Fondul Cultural Național, majoritatea operatorilor economici din zonele protejate arhitectural, Parlamentul, prin votul final al deputaților, a redus acum contribuția la 0,1%. Taxa, care are scopul de a contribui la conservarea zonelor construite protejate și a monumentelor istorice aferente, fusese inițial stabilită la 2%, dar tot Parlamentul a micșorat-o chiar anul trecut la 1%, pentru ca în cele din urmă să o ducă spre zero.
Printre companiile luate în calcul pentru a fi subordonate noii structuri sunt unități mari și cunoscute, precum marile societăți din energie, printre puținele companii de stat cu situație financiară solidă, dar și foarte multe institute de cercetare și societăți mici.
Cota de 1% din veniturile realizate de operatorii economici care alimentează Fondul Cultural Național se va aplica firmelor care activează exclusiv în clădirile monumente istorice, nu tuturor firmelor din zona de protecție a monumentelor, a decis Guvernul.
Guvernul va derula o schemă de minimis pentru subvenționarea investiilor realizate de firmele din stațiunile balneare și balneoclimatice în infrastructura turistică, balneară, culturală, sportivă și de agrement, precum și pentru acoperirea cheltuielilor aferente formării profesionale a personalului angajat în domeniul HORECA. Măsura de sprijin se acordă sub forma unei alocări financiare nerambursabile, reprezentând maximum 50% din valoarea cheltuielilor eligibile, exclusiv TVA, iar bugetul schemei pentru 2023 este de 15 milioane lei.
În urma cutremurelor de luni și marți din România, premierul Ciucă a dispus formarea unui ”grup de lucru interinstituțional” coordonat chiar de către el și în care sunt reprezentate majoritatea ministerelor, cu scopul luării măsurilor necesare prevenirii efectelor și răspunsului la situații de urgență precum cutremurele. Totodată, Ciucă a dispus instituțiilor să verifice dacă firme de construcții din Turcia, prezente în zonele în care au avut loc cutremurele recente, au avut contracte și în România.
Cota de 1% din veniturile realizate de operatorii economici care alimentează Fondul Cultural Național se va aplica firmelor care activează exclusiv în clădirile monumente istorice, nu tuturor firmelor din zona de protecție a monumentelor, a decis Guvernul.
Numărul de muncitori care vor avea acces pe piața muncii din România anul viitor va rămâne la nivelul de 100.000 persoane, similar celui de anul acesta, conform hotărârii adoptate de Guvern în acest sens. Numărul firmelor care caută să angajeze străini s-a dublat însă în 2022 față de 2021, de la peste 5.000 la aproape 11.000. Conform datelor analizate de Profit.ro, până la mijlocul lunii septembrie, autoritățile eliberaseră deja, pentru acest an, aproape 65.000 de avize de angajare/detașare, având în lucru alte peste 8.000.
Numărul de muncitori care vor avea acces pe piața muncii din România anul viitor este propus a rămâne la nivelul de 100.000, similar celui de anul acesta, conform unui act normativ pregătit în acest sens. Numărul firmelor care caută să angajeze străini s-a dublat însă în 2022 față de 2021, de la peste 5.000 la aproape 11.000. Conform datelor, oficiale, până la mijlocul lunii septembrie, autoritățile eliberaseră deja pentru 2022 aproape 65.000 de avize de angajare/detașare, având în lucru alte peste 8.000.
România poate folosi și oferi facilități și capacități alternative sustenabile pentru relocarea industriei germane din Rusia sau Asia, a declarat premierul Nicolae Ciucă, la aniversarea a 20 de ani de la înființarea Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane - AHK România. Ciucă a expirmat și interesul Guvernului pentru colaborarea cu experții germani și cu companiile germane în domeniul microprocesoarelor.
Pentru sezonul estival 2022, suprafețele de plajă nou create, ca urmare a implementării proiectului ”Reducerea eroziunii costiere”, suprafețe ce nu sunt închiriate, vor putea fi atribuite direct operatorilor economici care au încheiate contracte de închiriere a plajelor aflate în vecinătatea vestică a acestor suprafețe, a decis Guvernul prin ordonanță de urgență.
Guvernul a aprobat o serie de modificări ale normelor metodologice pentru programul de susținere a întreprinderilor mici și mijlocii și a întreprinderilor mici cu capitalizare de piață medie - IMM Invest România. Modificările includ prevederi referitoare la perioada pânã la care se pot selecta beneficiarii și se pot emite contracte de garantare/acorduri de finanțare, completarea codurilor CAEN aferente activitãților care pot fi admise la finanțare-garantare pentru includerea activitãții agenților și brokerilor de asigurare, precum și reglementarea cazurilor exceptate de la garantare aferente creditelor de investiții respectiv achiziționarea de software, licențe, spații cu destinație locativã sau situate în clãdiri declarate monumente istorice la momentul achiziționãrii.
Guvernul a publicat lista măsurilor incluse în PNRR, așa cum arată acesta în forma finală, adoptată de Comisia Europeană. Reformele vizând legislația fiscală și ANAF sunt în mare măsură cele pregătite de Guvern și prezentate de Profit.ro în iunie, cu unele clarificări, cum ar fi că reducerea ariei de aplicabilitate a regimului special pentru microîntreprinderi se va face treptat, începând din T1 2023 și până în T4 2024. Similar, vor fi reduse și eliminate și alte facilități.
Premierul Cîțu a avut marți o discuție telefonică cu secretarul SUA pentru comerț, Gina Raimondo, iar miercuri, la briefingul de la Palatul Victoria, a insistat să precizeze că i-a propus demnitarului SUA ca o parte in companiile americane, care se vor reloca din alte părți ale lumii, să vină în țara noastră. Ideea a fost foarte bine primită de demnitarul american, a arătat Florin Cîțu.
Eliberarea automată și digitală a certificatelor de naștere, depunerea online de diverse cereri ținând de studii sau de muncă, cererea de pensionare, dar și notificări și declarații ale firmelor ar trebui să fie posbile în sistem digital până la finele anului 2023, conforum unei politici publice redactate de Guvern.
Guvernul vrea să elimine treptat facilitățile pentru angajații din construcții, începând cu anul 2025, să scadă plafonul maxim până la care se aplică regimul special de taxare pentru microîntreprinderi, începând cu ultimul trimestru din 2022, să implementeze un sistem de evaluare automată a proprietății în scopul impozitării, să elimine treptat, începând cu finalul anului 2024, distorsiunile și stimulentele fiscale excesive, în principal pentru impozitul pe venit, impozitul pe profit și contribuțiile sociale, potrivit Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) transmis Comisiei Europene (CE).
ANAF ar urma să devină până în 2026 o instituție eficientă, iar "fentarea fiscului va fi atât de complicată, încât aceia care o practică, vor renunța la ea", afirmă Guvernul în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) transmis Comisiei Europene (CE). Reformele fiscale asumate de executiv în document includ proiecte vizând ANAF, inclusiv unele aflate în derulare, de modernizare a serviciilor și infrastructurii IT, dar și separarea Vămii (în prezent Direcția Generală a Vămilor din cadrul ANAF), revizuirea cadrului fiscal, inclusiv în ce privește impozitarea muncii, obiectivul fiind "armonizarea mai bună a structurii veniturilor fiscale din România cu media UE".
Premierul Cîțu a confirmat că Guvernul va efectua o analiză pentru a identifica stimulentele fiscale peste medie, ”excesive” iar apoi va lua o decizie privind eliminarea acestora. Prim-ministrul a făcut acest anunț după ce a fost solicitat să comenteze informațiile din documentul transmis de Executiv către Comisia Europeană și obținut de Profit.ro, în care Guvernul arată că țintește "distorsiunile" din sistemul fiscal pentru a obține venituri suplimentare la buget, precum și "retragerea graduală a stimulentelor fiscale excesive, mai ales în ce privește impozitul pe profit, impozitul pe venit și contribuțiile sociale".